Ţuică şi rachiu pentru apreciatori şi gurmanzi

Strămoşul tuturor băutirilor tari este basamacul. Excepţie face doar votca, care se produce prin rectificare, iar celelalte băuturi alcoolice prin metoda distilării. Adică distilarea materiei prime prin cub. Majoritatea băuturilor de acest fel, tradiţionale pentru diferite popoare, demult sunt standartizate, se produc pe cale industrială, sub un control strict şi fac parte din băuturile de clasa premium, cum ar fi, de exemplu, „basamac din cactus”, mai exact distilat din agava – tekila. Unele distilate sunt ţinute la maturare în butoaie de stejar, obţinînd astfel băuturi nobile.

Distilatele diferitor popoare, cu modele analogice de producere, sunt foarte individuale - din cauza materiei prime. Astfel, băutura brendi este distilată din vin brut, romul – din resturile obţinute de la prelucrarea trestiei de zahăr, burbonul – din porumb.

Un grup aparte îl alcătuiesc distilatele din fructe. În ţările unde livezile dau roadă bună, surplusul de fructe era şi este folosit la distilare, produsul obţinut fiind numit diferit. În Ungaria, de exemplu, băutura se numeşte palincă, în Germania-şnaps.

Tradiţia de a servi la masă băuturi tari din fructe pregătite acasă, este şi în Moldova. Acest “brendi”din fructe la noi se numeşte rachiu. Dacă băutura e preparată din prune, aceasta se numeşte ţuică. Anume această denumire s-a păstrat la noi şi în România. Vu vom vorbi însă de basamac şi nici Dvs. nu vă recomandăm să-l consumaţi. Mai ales că întreprinderile noastre produc la utilaje moderne băuturi de calitate înaltă, apreciate de degustatorii cu renume mondial. Astfel, la cel de-al XXI-lea Festival Internaţional al vinurilor şi băuturilor spirtoase CHISINAU WINES & SPIRITS CONTEST’2012 în cadrul Săptămînii Vinificaţiei, medalia de bronz a fost cîştigată de Rachiul de cireşi (2009, 38% alcool) producător -Mold-Nord S.A. Fără a se limita la materia primă tradiţională-prune şi mere (generaţiile mai vîrstnice îşi amintesc de votca „Merişor” de pe rafturile magazinelor sovietice), întreprinderea produce o gamă largă de alcool din fructe, curat ca lacrima, care a păstrat aromele fine ale livezilor Moldovei. Anul acesta în magazinele Moldovei au apărut sticle cu o băutură străvezie Mold-Nord, pe etichetele cărora vedeţi – caise, vişină, cireşe, prune. Pînă acum acestea se serveau doar în Europa de vest.Compania Mold-Nord exporta distilatele de fructe în Germania, Austria, Suedia. Gama acestor distilate se extinde în permanenţă. Neschimbată rămîne calitatea, asigurată de utilajele moderne, care permit filtrarea triplă, obţinînd concentraţia necesară de spirt, păstrînd aroma puternică dar şi în acelaşi timp gingaşă a fructelor. După cum ne-a spus inginerul şef de la Mold-Nord, băutura lor este pentru amatori. Aceştea vor să se delecteze, servind înghiţituri mici, să simtă gustul fin şi natural, să aprecieze mirosul dulce, care l-au primit fructele de la soarele darnic. Pentru aceasta sunt recomandate păhărele speciale, cu zona de jos mai largă, care se umplu pînă pe jumătate. Încălzind puţin acest pahar în mînă, datorită părţii de sus mai înguste, unde se adună vaporii nobili ale băuturii concentarte, se poate savura fineţea aromelor, se poate simţi din ce fruct anume este creată. Rachiul este recomandat în calitate de aperitiv, şi necătînd la tăria „bărbătească” (aproximativ 40 grade), merge şi pentru doamne şi este chiar apreciat de ele.

Distilatele din fructe se produc în ultimul timp şi de alte întreprinderi, specializate în producerea băuturilor tari.

Material pregătit de Cudreavţeva Elena

Toate articolele rubricii