Alexandru Stucalov – amatorul de cafea şi omul

Nu e nimic complicat în a-l întîlni pe Stucalov. Aproape la fiecare festival, vernisaj, premieră, expoziţie. Trebuie doar să urmaţi aroma de cafea. Această întîlnire, însă, a fost deosebită şi deloc întîmplătoare. Într-o atmosferă plăcută şi prietenească, sub cerul liber, pătruns de razele soarelui tomnatic, cu multă lume în jur. Pe întinderile “Moldexpo” Alexandru Stucalov, parcă dintr-o barcă cu pînze cu propriul brand STUKALOV-COFFEE&R, oferea cafea cu stele. Da, da, nu cu lapte sau coniac, ci cu stele. Maratonul de binefacere era în plină desfăşurare iar noi am reuţit să nu reuşim la cafeaua, pregătită de ministrul economiei, de doi redactori şefi a unor ediţii cunoscute, am piedut şi cafeaua de la parlamentarul Kiril Lucinski ş.a. Îşi aştepta rîndul fostul ministru al apărării Valeriu Pleşca, care cu îndrumarea maestrului Stucalov, a umplut după recetă un şir de ibrice pentru a le îngropa în nisipul fierbinte. Se aştepta sosirea Olei Tira şi a Aurei, a producătorilor şi crainicilor TV. Între timp toţi doritorii de a servi cafea la pretul “cît vă lasă inima” erau serviţi de regizorul Valeriu Jereghi. Toate mijloacele adunate la manifestaţia de binefacere “Cafea cu vedetele”, la care au participat cam o sută de vedete locale, persoane publice şi oameni de afaceri, au fost îndreptate spre centrul de reabilitare APDI Humanitas – pentru tehnică IT.


D-le Stucalov, astăzi încă odată, ca întotdeauna creativ şi surprinzător aţi folosit cafeaua, susţinînd copiii necăjiţi. Deja cu propriul brand - STUKALOV-COFFEE&R. Fiind art-director la "Coffee House", Dvs. apăreaţi în calitate de sponsor la toate festivalurile teatrale, nu dormeaţi în Noaptea muzeelor, şi se părea că nu lipseaţi nici de la o manifestaţie din oraş. Există evenimente care nu vă sunt interesante?

- Încerc să fiu prezent la diferite evenimente, inclusiv expoziţii specializate, iar susţinerea culturii – este necesară! Mai ales că cafeaua şi cultura sunt noţiuni apropiate. Cine dintre scriitori, pictori nu a preferat cafeaua?

Iar acum pictorii desenează pe zaţul de cafea, iar Dvs. le propagaţi lucrările. Îmi amintesc, primăvara la unul din muzee copii şi maturii desenau în tehnica “cafea”, cu “vopsele” din ibricele Dvs. Numai ce tuşe nu aţi făcut Dvs în istoria servirii cafelei în Moldova! De exemplu, aţi găsit numele primului European care ar fi gustat cafeaua, (care a fost moldovean) şi i-aţi făcut un monument! Şi totodată, în unul din interviuri spuneaţi că cafeaua – este meseria Dvs.

- Da, din un hobby am făcut o meserie, făcînd ceea ce îmi aduce plăcere.

Formal, lucrul Dvs era reclamarea de rutină a brand-ului. Iar Dvs. aţi devenit singur un brand. La noi nu prea sunt cazuri cînd un produs se asociază cu o persoană, după cum cafeaua în Moldova se asociază cu Dvs., iar Dvs nu sunteţi crescător de cafea şi nici proprietar de cafenele, “doar”un amator de cafea cu o fantezie creativă nestăvilită. Cazul Dvs. este unic! Un asemenea marketing a fost un plan bine gîndit?

- Nu m-am gîndit la asta. Cînd omul face ceea ce îi aduce plăcere, şi rezultatele sunt altele.

Iar pînă ce cafeaua să devină meserie, ce relaţii aveaţi cu această băutură?

- O, asta vine de demult… Posibil, pentru prima dată m-am îndrăgostit de cafea, cînd am gustat-o într-o cafenea din Peru.

Cînd eraţi şef de echipaj în flota maritimă?

- Da, apoi am primit în dar o ceaşcă pentru cafea pictată manual, şi am început a colecţiona mai întîi ceşti, apoi şi alte obiecte legate de cafea. Acum colecţia numără 1500 de exponate.

Mulţi au văzut o parte a colecţiei Dvs. la Maratonul hobby-urilor la Muzeul de natură şi etnografie şi au auzit despre visul Dvs. de a deschide muzeul cafelei în Moldova. Muzeul Dvs. virtual lucrează déjà, dar cum stau treburile cu cel real?

- Visul se coace, ca şi multe alte idei ale mele. Încet, pas cu pas realizez cîte ceva. Cred că în martie, anul viitor, expoziţia de cafea va avea loc în Muzeul de Istorie. Cu timpul va fi şi un muzeu.

Uneori se pare, că cafeaua pentru Dvs. a devenit o unitate de măsură a vieţii, şi în loc de percepere a lumii aveţi percepere a cafelei. Candidînd pentru consilier municipal, aţi avut un slogan: ”Îmi iubesc oraşul, precum iubesc cafeaua”.

- Da, pentru că toţi ştiu că iubesc cu adevărat cafeaua. Iar Chişinăul – într-adevăr îl iubesc la fel.

Şi probabil aţi dori să schimbaţi ceva în el?

- Da. Vreau să devină mai bun, iar oamenii să iubească oraşul si fiecare să facă ceva pentru el. Dacă deveneam consilier, m-aşi fi ocupat de cultură, pentru că nu sunt competent în staţiile de epurare, dar pot face ca Chişinăul să devină un oraş al festivalurilor, unde ar veni artişti din toată lumea, pictori, iar după ei şi turiştii. Cel puţin aşi fi încercat...Oraşul nostru se află în centrul regiunii, între Georgia şi Turcia, şi poare deveni cu uşurinţă un centru de atracţie culturală.

Ştiţi de unde să luaţi bani pentru organizarea festivalurilor?

- Să iau – nu, nu ştiu, dar cu sponsori– e posibil. Orice om de afaceri înţelege avantajul unei vieţi culturale active a oraşului. Iar cînd aici vor veni investiţii în sfera serviciilor, în mărfurile autohtone, companii-sponsori vor fi mai multe.

Care sunt problemele oraşului după părerae Dvs. Ce e cel mai urgent de făcut?

- Monumentele de arhitectură. Acestea se demolează şi se pierde imaginea irepetabilă a Chişinăului. Oraşul trebuie construit după un plan. Cît de bună n-ar fi idea arhitecturală, aceasta trebuie coordonată, pentru ca clădirea nouă să se înscrie în imaginea Chişinăului, pentru ca acesta să-şi păstreze individualitatea, faţa. Înţeleg că e imposibil să conservezi istoria. Pentru a construi turnul Eiffel, simbolul Parisului, şi parizienii au jertfit cu ceva. Fără demolări e împosibil, însă această procedură trebuie abordată altfel decît se face acum, mai chibzuit.

Vă place Chişinăul în totalitate. Vă este scump spiritul, oamenii care trăiesc în el, şi nu doar monumentele de arhitectură. Şi totuşi, aveţi locuri preferate în oraş?

- Lacul comsomolist cu împrejurimile sale, inclusiv Moldexpo, Cimitirul Armenesc, Colina Puşkin .… Asemenea locuri sunt multe.

Timpul liber îl folosiţi la ocupaţii legate de cafea? Sau vă mai odihniţi?

- Am multe variante cu care îmi ocup timpul liber, sunt multe lucruri care îmi place să le fac. Am o fică, mă întîlnesc des cu prietenii. Dar şi cafeaua – nu încurcă la odihnă. Dacă am un minut liber,– citesc literatură despre cafea, conduc un blog cu multe lucruri dedicate cafelei. Asta îmi este interesant, şi înseamnă că mă odihnesc.

Noi mai putem adăuga: o cafea adevărată– nu este doar gust şi aromă. Este spirit şi atmosferă. Nu întîmplător, în anii 70 chişinăuienii se adunau în cercuri preocupaţi de cărţi, teatru, cîntece şi....cafea – în puţinele cafenele şi pe acasă. Cafeaua se fierbea în ibric, iar dacă era posibil – în nisip. Iar A. Stucalov este un chişinăuian cu rădăcini, cum spune el – basarabean după naţionalitate. Apropo, prin brand-ul său a reînviat tradiţia dispărută a cafelei turceşţi!
Să-i dorim lui Alexandru Stucalov– amatorului de cafea şi de mare (aţi observat ancora în logotipul său?) şi chişinăuianului interesant, energie creativă, care înviorează ca o cafea de cea mai înaltă calitate, cursă fericită sub pînze noi!

A discutat: Cudreavţeva Elena

Toate articolele rubricii