Edificii

Gotica a predominat în arhitectura europeană în Evul Mediu - din sec. XII pînă în sec. XVI. Pe acele timpuri Chişinăul nu era oraş, primind acest statut doar în anul 1818, aşa că construcţiile monumentale gotice lipsesc. Însă, în Chişinău sunt clădiri în stil gotic! Acestea sunt două case nu prea mari, care se aseamănă mult între ele (ambele– monumente de importanţă naţională). ...

Azil, conducerea zemstvei, institutul agricol... menirea clădirii de pe strada Şciusev, 103 s-a schimbat de multe ori. Întinzîndu-se de la str. M. Ceborati pînă la str. Sfatul Ţării, clădirea reprezintă partea de jos a aşa-numitului cartier-muzeu, unic pentru Chişinău, deoarece acest cartier – este unicul care s-a păstrat în forma iniţială de mai bine de 100 de ani, acolo de un veac ...

Strada, pe care moara se înalţă măreaţă, atrage atenţia de la distanţă prin silueta monumentală de culoare cărămizie închisă, care din depărtate se aseamănă cu o catedrală gotică, a fost denumită în cinstea acesteia. Însă, din păcate, e foarte posibil, că pentru urmaşii noştri apropiaţi, va rămînea doar numele acesteia - Moara Roşie – în calitate de nume al străzii.Acum ...

Чем ценнее для нас памятники архитектуры: своими художественными достоинствами или связью с людьми, в них жившими, и событиями, в них происходившими? Здание, украшающее угол Щусева и Лазо, может похвастать и тем, и другим. ...

Istoria oricărei clădiri, care are peste o sută de ani, – este reflecţia în miniatură a istoriei întregului oraş. În această casă cu numărul 151 pe strada „31 Аugust 1989”. Cu un singur nivel, dar foarte solidă, din piatră, cu o faţadă netedă, fără excese, cu elemente de clasică antică – un fronton în formă de triunghi la intrare, pilaster la colţuri – construcţie ...

 Casa luminoasa cu ornamente sculptate in piatra si placi de teracota albastra la coltul strazilor Bernardazzi si Puskin este neordinara prin dispozitia speciala care o raspindeste. Acesta este un monument de arhitectura de importanta nationala construit in stil modern, cu motive orientale expresive. Autorul acestuia – arhitectorul Alexei Sciusev, popularitatea caruia trece departe de granitele ...

Pe faţada casei № 73 de pe bd. Ştefan cel Mare, pe lîngă zecile de plăci ale instituţiilor serioase de acolo şi cele două basoreliefe memoriale, este şi o placă din marmoră, care anunţă că clădirea este ocrotită de stat. Iscripţia se citeşte cu greu, şi însăşi informaţia este veche. Clădirea nu face parte din registrul actual al monumentelor de arhitectură, deşi orice specialist ...

Strada A. Mateevici – un fel de rezervaţie arhitecturală a Chişinăului. Anume aici, ca nicăieri în alt loc sunt concentrate clădirile, recunoscute de Academia de Ştiinţe drept monumente de importanţă naţională. Asemenea edificii sunt – 21 (!), iar de tot sunt peste 50 de construcţii păstrate cu statut de monument arhitectural. Şi totuşi, clădirea despre care merge vorba, este ...

Ce edificii de pe prospectul central al capitalei noastre prezintă valoare istorică şi culturală? Fără multă ezitare, fiecare va numi Sala cu Orgă, construită în anul 1911 ca clădirea băncii orăşăneşti, precum şi – casa lui Cligman şi Herţ, cunoscută pentru mulţi ca muzeu artistic. Cineva va mai adăuga şi Teatrul Eminescu, Biblioteca Haşdeu. Corect, însă acestea nu sunt ...

Acest edificiu – unul din ultimele care s-a construit în Chişinău, în conformitate cu planul general de dezvoltare a oraşului, cînd era exclusă construcţia fără a lua în consideraţie întreaga panoramă a oraşului. Anii 80 ai veacului ХХ în arhitectura Chişinăului sunt însemnaţi prin construcţii mai înalte decît în anii precedenţi. Prospectul central care se numea pe atunci ...

La sigur că aţi avut ocazia să treceţi vre-o dată seara pe strada Columna, şi acolo unde aceasta se intersectează cu strada Vlaicu Pîrcălab, aţi observant desigur, o clădire frumos luminată de proiectoare, cu monumentul lui Puşkin la faţadă. Deşi către 1820, cînd tînărul Puşkin de 21 de ani a sosit la Chişinău, nici Tropinin şi nici Kiprenskii nu-i pictase portrete, şi despre ...

Deseori se întîmplă că peste o sută de ani de la un monument de arhitectură rămîne doar amintirea şi numele. Biserica “Schimbarea la faţă a mîntuitorului”, aşa se numeşte acum, care s-a construit în perioada anilor 1898–1902, are o altă istorie. Clădirea bisericii s-a păstrat, trecînd prin război, schimbul de „profesie”, incendii, numele însă a fost pierdut. Deşi, ...

De ce pe clădirea de pe bd. Ştefan cel mare (între str. Bănulescu-Bodoni şi stradela Teatrală), în care acum se află o farmacie, bibliotecă şi librărie, atîrnă o placă comemorativă ce ne aminteşte despre timpul petrecut la Chişinău de către Fiodor Şaliapin? Pentru că, cîndva, aici se afla hotelul «Suisse» – «Suedez». Datorită unei reputaţii bune şi amplasării reuşite, ...

Este unica clădire din ţară, ridicată special pentru destinaţia de a fi muzeu. Este unicală pentru capitala noastră prin arhitectura expresivă şi exotică. Cînd s-a luat hotărîrea de a construi pentru muzeele zoologic, agricol şi meşteşugăresc din Basarabia, o încăpere specială, a fost anunţat un concurs, la care a cîştigat proiectul arhitectorului băştinaş Vladimir Ţiganco. ...