La ce vîrstă trebuie să te înscrii la bibliotecă?
La biblioteca naţională “Ion Creangă”se primesc şi „cititori” care încă nu au 1 anişor, şi desigur cei mai mari – pînă la 16 ani.
În sala Picilor vin părinţii grijulii, ca să ia cărţi pentru micuţi, aici este şi o sală de lectură în care sunt primiţi cu bucurie amatorii de cărţi, care abea au învăţat să meargă. Anume pentru ei a fost utilată o cameră luminoasă, caldă şi comodă, cu o mulţime de cărţi a celor mai diferiţi autori şi în diferite limbi, aranjate pe rafturi colorate. Cărţile pot fi răsfoite stînd pe un scăunel mic sau căţărat pe o căsuţă din poveşti.
|
|
Un astfel de “alint” nu împiedică biblioteca naţională pentru copii “Ion Creangă” să fie cea mai serioasă instituţie din republică, ce se ocupă de literatura pentru copii. Principala bibliotecă pentru copii a ţării este un centru metodic atît pentru elevi, cît şi pentru toate bibliotecile publice din Moldova.
Acesta este un centru bibliografic. Această arhivă a exemplarelor obligatorii a literaturii pentru copii, editate în republică încă din perioada cînd a început să funcţioneze biblioteca.
S-a deschis aceasta în 1944, adică peste 2 ani va face 70 de ani, şi către jubileu la bibliotecă déjà se pregătesc.
 | 
|
Pentru a îmbina cele mai serioase sarcini ale învăţămîntului cu „distracţiile copilăreşti” - trebuie să ai un talent deosebit. Şi un asemenea talent îl are directorul general – d-na Claudia Balaban, care este şi preşedintele secţiei IBBY (International Board on Books for Young People) în Moldova – deţinătoarea tuturor ordinelor Republicii Moldova.
Pe lîngă talent – are o sete covîrşitoare de activitate, capacităţi organizatorice şi calităţi de persoană de afaceri. Prin străduinţa acestei femei firave – clădirea bibliotecii, încălzită încă în 1978 cu 22 de sobe, a fost conectată la încălzirea centrală, iar acum aici se face o reconstrucţie, a început construcţia unei anexe cu două nivele. Reconstrucţia s-a extins pe o perioadă mai lungă din lipsă de mijloace, însă Claudia Balaban crede că va avea Biblioteca naţională şi o sală mare pentru întîlniri şi conferinţe, şi un muzeu al cărţii pentru copii, şi camere pentru activităţi a cluburilor pe interese.
Desigur, fondul de carte a crescut în cei 68 de ani de activitate – de la 10 mii de exemplare, trimise în 1944 din Moscova şi Sankt-Petersburg, pînă la 260 mii. Este un fond enciclopedic. Acesta conţine cîteva colecţii. Pe lîngă exemplarul obligatoriu, se păstrează „Puşkiniana”, acum colectivul bibliotecii adună „Creangăniana”, completînd-o cu cărţile lui Ion Creangă şi despre el, procurate la expoziţii şi iarmaroace. Este bogată şi colecţia de cărţi cu autografe – cu timpul aceasta va deveni exponat de muzeu, pentru că este interesantă în sine, şi serveşte drept oglindă a istoriei bibliotecii. “Răsfoind cărţile cu autografele autorilor, vedem cine a fost pe la noi, cine pentru prima dată şi-a prezentat cartea în biblioteca noastră, cine a fost prezent la variatele întîlniri cu cititori, la conferinţe etc. ”- spune doamna director Claudia Balaban.
 | Încă un directoriu important – lucrul cu bibliografia scriitorilor moldoveni pentru copii, care sunt diplomaţi ai Consiliului Internaţional al Cărţii pentru Copii şi Tineret “G.H. Andersen”. Este déjà alcătuită bibliografia lui Spiridon Vangheli, Grigore Vieru, dar diplome de onoare au un şir de scriitori moldoveni – Vasile Romanciuc, Arcadie Suceveanu, Claudia Partole, Ion Hadîrcă, Aurel Scobioală. Asupra acestora încă se lucrează. În bibliografie sunt incluse toate operele scriitorului şi toate publicaţiile despre acesta.
“Pe lîngă fondul de carte mare, bogăţia bibliotecii o reprezintă şi colaboratorii noştri cu experienţă, obsedaţi de dragostea faţă de copii şi faţă de carte. Unii dintre ei au lucrat la bibliotecă peste 30 de ani, cu o singură notă în cartea de muncă. Suntem un centru de creaţie pentru alte biblioteci pentru copii, elaborînd pentru ei îndrumare metodice, calendare cu date memorabile şi altele, într-un cuvînt, oferim o direcţionare în activitate. Pentru întreaga republică organizăm concursuri. Concursul „La izvorul cunoştinţelor” anul viitor se va organiza pentru a 22-a oară. |
Acesta a devenit o tradiţie, care nu poate fi oprită , chiar dacă am încerca. Acest concurs ajută în studierea mai aprofundată a vieţii şi creaţiei scriitorilor, iar cel mai important– în concurs se poate manifesta fiecare copil, din cel mai mic şi îndepărtat sat al republicii. Concursul se desfăşoară în 4 etape, după cea sătească, urmează etapa raională, unde sunt selectaţi 2-3 din cei mai buni participanţi, apoi cea republicană, iar 10 dintre cie mai buni, se întîlnesc cu copiii din România. În 2011concursul a fost dedicat scriitorului Nichita Stănescu, şi finala a avut loc în România, anul 2012 – va fi anul lui Spiridon Vangheli, un scriitor de poveşti cunoscut în lumea întreagă, (împlineşte 80 de ani), şi finala se va organiza la noi. Copiii adoră asemenea concursuri, deoarece îşi pot demonstra cunoştinţele, pot demonstra că ei citesc şi culeg multe din cărţi. Avem şi multe alte concursuri şi manifestaţii pentru diferite categorii de copii şi tineret, fără bariere lingvistice. De exemplu, recent a avut loc o manifestaţie organizată în colaborate cu Uniunea culturală a ţiganilor din Moldova pentru copiii acestui grup etnic” – spune C. Balaban.
| Jumătate din fondul de carte al bibliotecii este în limba română, 50% - literatură în alte limbi, cam 10 % a fondului - în engleză, germană, franceză. La bibliotecă este deschisă nu doar secţia de literatură străină, care se bucură de succes, dar sunt şi cercuri se studiere a limbilor engleză şi franceză, iar în noul an împreună cu ambasada Chinei planificăm deschiderea unui cerc de studiere a limbii chineze. Pînă atunci cunoaştem cultura chinezească – la nivel de artă aplicativă, în clubul “MeşteRich”. Acolo copiii învaţă elementele de artă decorativă a altor popoare: papier mache, origami, tehnica aristocraţilor englezi - kvilling. Copiii vin cu părinţii, buneii. Acum doritori avem mai mulţi decît locuri unde am putea să-i primim, şi toată speranţa ne este în continuarea şi finisarea reconstrucţiei. Dar a spera –nu înseamnă să stai şi să nu faci nimic, crede conducerea bibliotecii. Căutarea activă a partenerilor –părtaşi, colaborarea cu diferite proiecte internaţionale ajută semnificativ în dezvoltarea bibliotecii. Astfel, secţia modernă pentru cei mai mici–„Biblioteca Picilor”, a apărut datorită ajutorului Institutului Suedez. În 2010, ţara Micuţului şi a Peppei Ciorap Lung, a ajuns la copiii noştri nu doar cărţi ci şi cu mobilă specială, foarte comodă. |  |
„Dacă semenea condiţii ar fi în toate bibliotecile din sate şi oraşe, nimeni n-ar mai spune că copiii azi nu citesc – e convinsă d-na Claudia. Dar cînd bibliotecile nu primesc de ani întregi nici o carte nouă, interesul se pierde. Eu aşi propune guvernului, şi autorităţilor locale să se întoarcă cu faţa spre biblioteci, elaborînd un program de dezvoltate a acestora. Fie ca în oricare din ele să fie luminos, comod şi cald, şi la timp să apară cărţi noi!”
Biblioteca naţională „Ion Creangă”– este partenerul desfăşurării Saloanelor de Carte pentru copii şi Tineret din ţara noastră. În 2011 acesta s-a desfăşurat pentru a 15-a oară. Pe lîngă expoziţia de cărţi, la care din an în an participă peste 10 ţări, se desfăşoară şi expoziţia de ilustrate, şi prezentarea de cărţi noi, în fiecare an acestea sunt în jur de o sută. De asemenea, în cadrul salonului, se organizaeză şi un for pentru copii. „De regulă, participanţii la acest for sunt cîştigătorii olimpiadelor, concursurilor naţionale şi internaţionale”. În 2011 forul s-a desfăşurat după rezultatul concursului „Părinţii, bunicii şi eu-prieteni ai cărţii suntem”, care a adunat copii din întreaga republică. În anul 2010 la for au fost cei mai buni autori de scenarii şi schiţe de poveşti – cîştigătorii concursului „Cunoaşte povestea prin prisma teatrului”, dedicat Alexandrinei Rusu, creatoarea jurnalului A-Mic. Văzînd cîte scenarii interesante au scris copiii, am hotărît să le edităm. În asta ne-a ajutat Alexandru Rusu (editura Baştina-RADOG). Şi pentru а realiza o adevărată carte, ne-am adresat la liceul „Igor Vieru”, elevii căruia ne-u făcut ilustrarea. Am obţinut ceva exclusuv! – îşi împarte impresiile d-na Balaban – La bibliotecă se organizează mese rotunde, întîlniri, discuţii. Şi pot spune cu certitudine că după fiecare dintre aceste manifestaţii copilul pleacă acasă cu dorinţa de a se întoarce. Iată, zilele acestea, în legătură cu cartea lui Ion Anton „De ce?” a avut loc o întîlnire atît de interesantă, încît copiii nu doreau să plece pe la casele lor!”.
| |
În alt club – „Dialogul generaţiilor” sunt invitaţi personalităţi cuunoscute în ţară şi peste hotare. Scopul acestuia – e păstrarea unei legături vii între generaţii şi încercarea de a demonstra copiilor pe exemple concrete că pot fi atinse culmi înalte în viaţă dacă citeşti şi studiezi mult. Aici au fost academicienii Vasile Micu, Boris Melnic, Mihai Cimpoi, Andrei Eşanu, Gheorghe Ghidirim, compozitorii Constantin Rusnac şi Serghei Ciuhrii, vocea de aur a rodioului Moldovei –Mariana Bahnaru, primul preşedinte al Moldovei Mircea Snegur şi mulţi alţii.
 |  |
Încă o redicţie de activitate a Bibliotecii Naţionale „Ion Creangă” – este propaganda culturii noastre, şi a literaturii pentru copii în special, - în particular, peste hotare. Biblioteca colaborează cu ambasadele Suediei, Chinei, SUA, Germaniei, Franţei, Portugaliei. Participă la evenimente nu doar de importanţă locală şi republicană, ci şi de scară mondială. De exemplu, la concursul vestit de ilustrate originale la cărţile pentru copii – care se desfăşoară odată la 2 ani în Bratislava, la diferite congrese ale cărţii pentru copii şi tineret, promovînd scriitorii şi ilustratorii moldoveni. Este interesantă participarea la un proiect împreună cu Republica Sud-Coreiană, care a început cu Festivalul Internaţional al cărţii pentru copii de la Seul din 2007. Iar la festivalul din 2010, nuvela ”Floarea iubirii” de Claudia Partole, ilustrată de Violeta Diordiev, a fost inclusă în culegerea de creaţii despre pace şi a primit recunoaşterea tuturor, devenind unuca care a fost tradusă în limba coreeană.
Claudia Balaban – este o mare optimistă, o persoană deschisă, care crede în puterea creatoare a binelui, ea afirmă: „În ţara noastră sunt multe persoane interesante şi inteligente şi se petrec şi multe evenimente bune, doar că nu toţi ştiu despre ele. Acestea trebuie povestite, făcute publice, doar aşa ne vom mişca înainte”.
Cel mai important este faptul că biblioteca care o conduce merge înainte, atrăgînd după sine noi şi noi cititori tineri, formînd fondul intelectual şi creativ al ţării, care nu are preţ. Intrînd pe pagina electronică a bibliotecii, fiecare elev va găsi neapărat ceva interesant pentru sine. Să zicem, că acum încă nu este tîrziu să participaţi la concursul „Călătorie imaginară în lumea cărţilor”, inventînd un joc – o rută cu 15 staţii, unde cunoaşterea literaturii vă ajută să mergeţi înainte. Biblioteca vă invită să vizionaţi filme şi să participaţi la discuţii pe marginea lor sau pe orice alte teme cu caracter etic, interesante minorilor.
Pentru înscrierea într-un club nou sau pentru a participa la programul bogat de măsuri în zilele de vacanţă, trebuie să sunaţi la bibliotecă la numărul: 22-95-63.
| |
Nota noastră: Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” s-a deschis în 1944 ca bibliotecă orăşenească pentru copii în clădirea care se afla în locul unde acum se înalţă parlamentul. În scurt timp biblioteca a devenit republicană, primind numele lui „A. Puşkin”. În 1961, cînd biblioteca „N. Crupskaia” (acum – Biblioteca Naţională a Republicii Moldova) a fost mutată într-o clădire proaspăt construită, biblioteca orăşănească pentru copii a trecut pe strada Şciusev, 65 (monument arhitectural de importanţă locală, construit în 1918), unde se află şi azi. Numele lui Puşkin biblioteca l-a purtat pînă în 1990, cînd a fost redenumită în Biblioteca pentru copii „Ion Creangă”. Din anul 1997 a primit statutul de naţională, şi acest fapt este o responsabilitate aparte, consideră directorul general Claudia Balaban.
Material pregătit de Cudreavţeva Elena
Toate articolele rubricii