Gotica chişinăuiană

Gotica a predominat în arhitectura europeană în Evul Mediu - din sec. XII pînă în sec. XVI. Pe acele timpuri Chişinăul nu era oraş, primind acest statut doar în anul 1818, aşa că construcţiile monumentale gotice lipsesc. Însă, în Chişinău sunt clădiri în stil gotic! Acestea sunt două case nu prea mari, care se aseamănă mult între ele (ambele– monumente de importanţă naţională). Una din ele se află pe str. Lazo 14, alta – pe str. 31 August, 15, alături de piaţa bisericii Ciuflea. Prima este cunoscută ca „casa masonilor”, a doua – ca „conacul familiei Bogdasarov”.


Clădirea pe fosta str. Kiev(31 Аugust) a fost construită în anul 1892, s-a păstrat şi documentul care atestă acest fapt. Despre timpul privind apariţia vilei în stil gotic pe fosta str. Nemţească (S. Lazo) nu se cunoaşte exact, se ştie doar că a fost construită între anii 1892 şi 1912 – pe un teren pustiu, dăruit de văduva unui căpitan Daria Kuroedova rudei sale Magdalena Stepanovscaia.

Se deosebesc aceste două clădiri prin faptul că una e cu parter, iar a doua doar cu un nivel. Prima are trei geanuri, a doua –două. În rest, faţadele şi elementele de decor sunt foarte asemănătoare. Cei drept pe prima casă observăm „simbolul masonilor” la intrare. Societăţile secrete au apărut acum cîteva veacuri, ca uniuni ale arhitecţilor, care doreau să păstreze secretele lor profesionale. Apoi compasul şi rigla au început a exprima metaforic sistemul moralei masonilor - „pietrarilor liberi”, care tindeau spre o perfecţiune morală şi o creştere spirituală în cadrul religiei alese de fiecare dintre ei. Dacă era stăpânul „casei masonilor” membru al unei loje a acestei organizaţii mondiale, nu se ştie, în schimb se ştie că el – Andrei Stepanov – a fost constructor care conducea societatea meşterilor orăşăneşti. Pe lîngă asta, lîngă geamuri se mai observă scuturi cu imaginea instrumentelor de construcţie. Aşa că e foarte posibil că compasul şi echerul –nu este semnul masonilor, ci doar simbolul profesiei stăpânului casei.

Printre elementele deosebite ale casei a doua – rozetele pe rizalit în forma unei flori – motiv tipic gotic, pe cînd la „casa masonilor” în rozete sunt portrete în basorelief. Cu adevărat, aceste clădiri nu pot fi numite gotice. Arta gotică era religioasă după conţinut, îndreptată spre înaltele puteri dumnezeeşti, spre eternitate, vorbea despre dezicerea de la lumesc, fapt despre care mărturisesc liniile care se întind spre cer, formele alungite ale geamurilor, a turnurilor etc. Clădirile noastre au fost construite după moda arhitecturală, deoarece la mijlocul sec. XIX a apărut eclectica, adică combinarea a diferitor stiluri într-о construcţie, şi mulţi arhitectori apelau, inclusiv, şi la gotică. Pentru clădirile, care au elemente gotice, dar au fost construite în perioada de mai apoi, în istoria arhitecturii se foloseşte termenul de „neogotică”. Neogotica s-a răspîndit pe larg în întreaga Europă continentală, în America, în Rusia a cunoscut o înflorire în anii 1830-1850. După cum vedem, a ajuns această modă şi la oraşul de gubernie Chişinău, chiar dacă cu întârziere.

Casa numită „conacul familiei Bogdasarov”, a trecut în posesia familiei în anul 1919. Avea 5 camere, şi, desigur, nu repetă în interior specificul gotic, cu cupole înalte şi vitralii. E foarte posibil, că viaţa de după geamurile acestei case era una obişnuită, ca şi în multe alte familii din Chişinău. Însă această casă ca şi cea de pe fosta str. Kiev, crează o „înaltă” dispoziţie emoţională, care face aluzie la spiritualitatea şi gustul deosebit al stăpânilor. Familia Bogdasarov mai deţinea un conac şi la Ivancea, acolo unde acum se găseşte Muzeul Meşteşugurilor Populare. Iniţial aceasta a fost proprietatea lui carabet Balioz - un oblăduitor a lui Manuc Bei. După moartea lui, în 1912 casa a rămas rudelor îndepărtate a familiei Bogdasarov, iar casa de la Chişinău a fost procurată, posibil, după alegerea lor. Apropo, casa şi acum se vinde.

Material pregătit de Cudreavţeva Elena

Toate articolele rubricii